Ce este nervul vag? Nervul vag este al zecelea nerv cranian și cel mai lung nerv care pleacă din creier. Pornește din trunchiul cerebral, coboară la nivel cervical și ajunge la inimă, plămâni și organele digestive. Numele vine din latinescul vagus, „cel care rătăcește”, tocmai pentru că se ramifică în aproape tot corpul.
Nervul vag este principala cale a sistemului nervos parasimpatic, partea care ne ajută să ne liniștim, să digerăm și să ne refacem după stres.
Nervul vag nu transmite doar comenzi de la creier spre organe. Majoritatea fibrelor sale (aproximativ 80%) duc informații în sens invers, de la organe spre creier. [1] Astfel, creierul află permanent cum bate inima, cum respirăm și ce se întâmplă în intestin.
De aceea stările corpului își lasă amprenta asupra stării emoționale, și invers.
Sistemul nervos are două ramuri care lucrează în echilibru:
Când frâna funcționează bine, trecem ușor din alertă în liniște. Când e slabă, corpul poate rămâne mult timp în modul „alertă”, chiar și după ce situația stresantă s-a încheiat.
Tonusul vagal arată cât de activ și de eficient este nervul vag. Nu se poate măsura direct, dar are un indicator accesibil: variabilitatea ritmului cardiac (HRV). HRV înseamnă că intervalul dintre două bătăi ale inimii nu este mereu identic. O variabilitate mai mare indică, în general, un sistem nervos mai flexibil.
Studiile arată că persoanele cu tulburări de anxietate au, în medie, un HRV mai scăzut decât persoanele fără aceste tulburări. [2] Despre legătura dintre creier și anxietate găsești mai multe în articolul Creierul și anxietatea.
La Harta Creierului, HRV se poate măsura cu casca iSyncMe și cu dispozitivul Nexus 10 MK3, în cadrul evaluării și al ședințelor de Biofeedback.
Nu există un test simplu acasă, dar unele stări pot arăta că „frâna” nu lucrează optim: tensiune care nu trece, somn superficial, digestie sensibilă la stres sau senzația că ești mereu „la limită”. Aceste semne au multe cauze posibile, de aceea merită discutate cu un medic.
Respirația lentă, mișcarea și somnul de calitate susțin activitatea nervului vag. La Harta Creierului găsești și metode ghidate, cu dispozitive inovatoare:
Medicul stabilește, după discuția inițială și după evaluarea Brainmapping, ce metodă ți se potrivește.
Pornește din trunchiul cerebral, trece prin gât, pe lângă artera carotidă, și ajunge la inimă, plămâni și organele abdominale.
Înseamnă că sistemul nervos revine mai greu la calm după stres. Se reflectă adesea într-un HRV mai mic.
Da, indirect, prin HRV. La Harta Creierului, HRV se măsoară cu casca iSyncMe și cu Nexus 10 MK3.
Ședința de Fotobiomodulare pentru activarea nervului vag, cu Vielight Vagus, durează 20 de minute. Numărul de ședințe se stabilește după nevoie, împreună cu medicul.
Vrei să afli cum răspunde sistemul tău nervos la stres?
Sună-ne la 0771 786 5210771 786 521 – Prima consultație este gratuită! Ne poți scrie și pe WhatsApp sau poți completa formularul de pe pagina de programare.
Material informativ. Informațiile au caracter educațional și nu înlocuiesc consultul și tratamentul medical.
[1] Breit S, Kupferberg A, Rogler G, Hasler G. Vagus Nerve as Modulator of the Brain–Gut Axis in Psychiatric and Inflammatory Disorders. Frontiers in Psychiatry. 2018;9:44. doi:10.3389/fpsyt.2018.00044
[2] Chalmers JA, Quintana DS, Abbott MJ-A, Kemp AH. Anxiety Disorders are Associated with Reduced Heart Rate Variability: A Meta-Analysis. Frontiers in Psychiatry. 2014;5:80. doi:10.3389/fpsyt.2014.00080
