E ora două noaptea. Corpul e obosit, dar mintea rulează în continuare: planuri, griji, conversații de peste zi. Pentru mulți oameni, insomnia nu înseamnă lipsa oboselii, ci un creier care nu reușește să treacă din modul „treaz” în modul „somn”. De aceea, sfaturile generale de tipul „culcă-te mai devreme” ajută rar.
Cercetătorii descriu insomnia cronică drept o stare de hiperactivare. Sistemul nervos rămâne pregătit de acțiune și seara, când ar trebui să se liniștească. Semnele apar la mai multe niveluri: puls și tensiune mai ridicate, hormoni de stres, gânduri care nu se opresc și o activitate cerebrală mai „alertă” decât ar fi normal pentru ora respectivă. [1]
Hiperactivarea nu apare peste noapte. De obicei se adună dintr-o vulnerabilitate personală, o perioadă stresantă și obiceiuri care o întrețin: statul în pat treaz, ecranele până târziu, îngrijorarea legată chiar de somn.
O meta-analiză din 2021, care a reunit 24 de studii și 977 de participanți, a comparat activitatea EEG a persoanelor cu insomnie cu a celor care dorm bine. La persoanele cu insomnie, undele beta, asociate stării de alertă și gândirii active, erau mai puternice atât în stare de veghe, cât și în somn. Undele lente delta, specifice somnului profund, erau mai slabe. [2]
Cu alte cuvinte, la multe persoane cu insomnie creierul păstrează și noaptea o parte din „turația” de zi. Aceasta nu e o impresie subiectivă, ci un tipar care poate fi măsurat.
Brainmapping-ul (qEEG) înregistrează activitatea electrică a creierului în repaus și o compară cu valori de referință. Nu pune un diagnostic de insomnie și nu înlocuiește un studiu de somn. Poate însă arăta dacă există un tipar de activare crescută, ce zone și ce frecvențe sunt implicate și dacă tabloul se potrivește cu ce simte persoana.
Acest lucru contează, pentru că insomnia nu are o singură cauză. La o persoană, problema principală poate fi anxietatea. La alta, un program neregulat sau durerea cronică. Evaluarea ajută la alegerea direcției potrivite, în loc de încercări la întâmplare.
Fiecare plan pornește de la discuția cu medicul și de la harta inițială. În funcție de ce arată evaluarea, acesta poate include:
La final, brainmapping-ul se repetă. Astfel se vede obiectiv ce s-a schimbat, nu doar cum te simți.
Ghidul european pentru insomnie din 2023 recomandă, ca primă linie de tratament pentru insomnia cronică la adulți, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I). [3] Metodele de la Harta Creierului nu o înlocuiesc. Le recomandăm alături de ea sau ca sprijin în plus.
Dacă sforăi puternic, ai pauze de respirație în somn, adormi brusc în timpul zilei sau ai picioarele neliniștite seara, discută cu un medic specialist în somnologie. Aceste situații au nevoie de investigații separate, de exemplu polisomnografia.
Brainmapping-ul nu diagnostichează insomnia. Poate arăta însă tipare asociate cu activarea crescută a creierului, care ajută la alegerea intervenției.
Depinde de evaluare și de metoda aleasă. Planul se stabilește individual, iar progresul se verifică la reevaluare.
Da. Nu modificăm medicația. Orice schimbare se discută cu medicul care a prescris-o.
Vezi și: Fotobiomodulare transcraniană și transnazală. Ce este brainmapping. Serviciile și tarifele noastre. Programează-te
Material informativ. Metodele descrise sunt complementare și nu înlocuiesc diagnosticul sau tratamentul medical pentru tulburările de somn.
[1] Riemann D, Spiegelhalder K, Feige B, et al. The hyperarousal model of insomnia: a review of the concept and its evidence. Sleep Medicine Reviews. 2010;14(1):19–31. doi:10.1016/j.smrv.2009.04.002
[2] Zhao W, Van Someren EJW, Li C, et al. EEG spectral analysis in insomnia disorder: a systematic review and meta-analysis. Sleep Medicine Reviews. 2021;59:101457. doi:10.1016/j.smrv.2021.101457
[3] Riemann D, Espie CA, Altena E, et al. The European Insomnia Guideline: an update on the diagnosis and treatment of insomnia 2023. Journal of Sleep Research. 2023;32(6):e14035. doi:10.1111/jsr.14035
