Vertijul: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Vertijul este senzația falsă că tu sau lucrurile din jur se rotesc ori se mișcă, deși totul stă pe loc. Mai jos îți explicăm ce este vertijul, ce arată Brainmapping-ul și ce spun 9 studii publicate din 2022 încoace despre Fotobiomodulare, Biofeedback și Neurofeedback.

Ce este vertijul?

Vertijul nu este același lucru cu amețeala obișnuită. Amețeala înseamnă mai ales nesiguranță, senzație de cap gol sau de leșin, în timp ce vertijul este o senzație de rotire. Cauza este de obicei o problemă a sistemului vestibular, adică a urechii interne și a căilor din creier care controlează echilibrul. Exemple frecvente sunt vertijul pozițional paroxistic benign, nevrita vestibulară, boala Ménière și migrena vestibulară.

Există și amețeala persistentă postural-perceptuală (PPPD), o amețeală care durează luni de zile, se agravează în picioare, la mișcare sau în locuri aglomerate și apare adesea după un episod de vertij. În PPPD, creierul rămâne „blocat” într-un mod de alertă și procesează diferit informațiile despre echilibru. Anxietatea însoțește des vertijul și poate amplifica simptomele.

Important: vertijul apărut brusc împreună cu slăbiciune într-o parte a corpului, vorbire dificilă, vedere dublă, durere de cap foarte puternică sau pierderea echilibrului cere consult medical de urgență. Diagnosticul vertijului îl pun medicul ORL și medicul neurolog.

Ce arată Brainmapping-ul în vertij?

Brainmapping-ul (brain mapping, qEEG) înregistrează activitatea electrică a creierului în repaus, cu casca iSyncMe, în 10–15 minute. Scanarea nu doare, iar casca este uscată, fără gel. Studiile pe amețeala persistentă arată tipare EEG specifice:

• Rețele cerebrale modificate în PPPD (2026). EEG-ul în repaus a arătat unde și conexiuni modificate între zonele creierului care se ocupă de văz, mișcare, atenție și emoții la persoanele cu amețeală persistentă postural-perceptuală. [1]
• Activitatea high beta urmărește evoluția (2026). Un studiu qEEG urmărit în timp a arătat că activitatea high beta este crescută în PPPD, scade când simptomele se ameliorează și crește din nou la recădere. Harta creierului poate fi folosită astfel pentru a urmări progresul. [2]

Brainmapping-ul nu pune diagnosticul de vertij și nu înlocuiește investigațiile ORL sau neurologice. El arată cum funcționează creierul acum și îl ajută pe medic să aleagă metoda potrivită.

Ce spun studiile despre vertij?

Cercetarea despre vertij și metodele noastre este încă la început, iar studiile directe sunt puține. Unde un studiu privește o problemă înrudită, precum amețeala după comoție sau răul de mișcare, precizăm acest lucru. Lista completă e la finalul paginii, la Referințe.

Fotobiomodulare

Lumină în infraroșu apropiat, aplicată non-invaziv, studiată pentru sprijinirea funcției celulelor nervoase și a refacerii după leziuni.

• Funcție vestibulară mai bună (2026). Într-un studiu randomizat triplu-orb, Fotobiomodularea adăugată la exercițiile de recuperare vestibulară a îmbunătățit analiza senzorială a funcției vestibulare mai mult decât exercițiile singure. [3]
• Simptome mai puține după comoție (2025). Într-un studiu randomizat cu placebo, Fotobiomodularea transcraniană a redus simptomele fizice de după comoție, printre care și amețeala, a scăzut durerea și a îmbunătățit somnul și memoria. Studiul nu a fost făcut pe vertij, ci pe comoție cerebrală. [4]

Află mai multe despre fotobiomodularea transcraniană.

Biofeedback

Senzorii arată în timp real pulsul, respirația sau tensiunea musculară, iar persoana învață să își calmeze corpul și să reducă anxietatea care amplifică amețeala.

• Mai puțin impact al vertijului la vârstnici (2026). Într-un studiu controlat cu 190 de persoane peste 65 de ani, Biofeedback-ul a redus la 3 luni impactul vertijului asupra activităților zilnice. [5]
• Rezultate mai bune în migrena vestibulară (2026). Biofeedback-ul combinat cu recuperarea vestibulară a dat rezultate clinice mai bune decât fiecare metodă folosită separat. [6]
• Amețeala legată de anxietate (2026). O recenzie a studiilor recente arată că Biofeedback-ul pe variabilitatea pulsului are potențial în amețeala legată de anxietate. Autorii precizează că studiile sunt încă mici. [7]

Neurofeedback

Antrenament al undelor cerebrale, ghidat de harta creierului, prin care creierul învață tipare mai echilibrate de procesare a informațiilor despre mișcare și echilibru.

• Neurofeedback în amețeala persistentă (2022). După 32 de ședințe de Neurofeedback, simptomele de PPPD prezente de 3 ani s-au redus semnificativ, la fel și anxietatea. Este o prezentare de caz, la o singură persoană. [8]
• Răul de mișcare (2026). Un dispozitiv portabil bazat pe EEG, care ajută la mutarea atenției, a redus semnificativ răul de mașină la peste 100 de participanți. Este o interfață creier-calculator, înrudită cu Neurofeedback-ul. [9]

Află diferențele dintre metode în articolul Biofeedback vs Neurofeedback.

Cum te ajutăm la Harta Creierului

1. Discuția cu medicul. Istoric, tipul episoadelor, investigații ORL și neurologice, tratamente, somn și nivel de stres.
2. Brainmapping-ul. Scanarea cu casca iSyncMe durează 10–15 minute.
3. Fotobiomodularea. Ședințe de 15–25 de minute, minimum 20 de ședințe. Se face doar după un Brainmapping inițial.
4. Biofeedback și Neurofeedback. Ședințe de 30–45 de minute, în funcție de plan.
5. Reevaluarea. Comparăm harta de la final cu cea inițială. Reevaluarea de progres – harta creierului finală, după protocolul de 20 de ședințe – este GRATUITĂ.

În vertij, metodele noastre sunt complementare și completează tratamentul și exercițiile de recuperare vestibulară recomandate de medic, fără să le înlocuiască.

Întrebări frecvente

Citește și:

• Migrenele: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Tinitusul: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Anxietatea: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Recuperarea post-AVC: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Vrei să afli ce arată harta creierului tău?

Programează-te

Sună-ne la 0771 786 5210771 786 521 – Prima consultație este gratuită! Ne poți scrie și pe WhatsApp sau poți completa formularul de pe pagina de programare.

Material informativ. Metodele descrise sunt complementare și nu înlocuiesc consultul și tratamentul recomandat de medicul ORL sau neurolog pentru vertij.

Referințe

[1] Li F, Zhang C, Jiang W, et al. Altered Resting-State Neural Oscillations and Functional Connectivity in Persistent Postural-Perceptual Dizziness. Brain Sciences. 2026;16(10).

[2] Kim SJ, Kim CH, Ryoo S, et al. High beta activity tracks disease state in persistent postural-perceptual dizziness: A longitudinal quantitative EEG study. Journal of Vestibular Research. 2026.

[3] Góes TRV, Rosa MRDD, Alves GADS, et al. Effects of photobiomodulation associated with vestibular rehabilitation in the treatment of patients with vestibular symptoms and tinnitus: a triple-blind randomized clinical trial. CoDAS. 2026;38(1):e20230305.

[4] Lee TL, Chan DY, Chan DT, et al. Transcranial Photobiomodulation Improves Cognitive Function, Post-Concussion, and PTSD Symptoms in Mild Traumatic Brain Injury. Journal of Neurotrauma. 2025;42(19-20):1695-1707.

[5] Chiara B, Alberto G, Elena F The Role of Biofeedback in Improving Vertigo Management in Older Adults. A Controlled Clinical Study in Italy. Current Aging Science. 2026;19(3):360-368.

[6] Zhang T, Zhang Y, Sun J, et al. Combined biofeedback and vestibular rehabilitation therapy for vestibular migraine: clinical efficacy and neurobiochemical correlates. Frontiers in Neurology. 2026;17:1861115.

[7] Ferlito R, Cannistrà F, Giunta S, et al. Anxiety-Related Functional Dizziness: A Systematic Review of the Recent Evidence on Vestibular, Cognitive Behavioral, and Integrative Therapies. Life (Basel). 2026;16(1).

[8] Sasu R Infra-low frequency neurofeedback in persistent postural-perceptual dizziness – Case report. Frontiers in Human Neuroscience. 2022;16:959579.

[9] Zhu J, Bao X, Huang Q, et al. A Wearable Brain-Computer Interface for Mitigating Car Sickness via Attention Shifting. Advanced Science. 2026;13(19):e13040.