Scleroza multiplă și SLA: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică (SLA) sunt boli serioase ale sistemului nervos, cu evoluție diferită. Pe această pagină afli ce sunt, ce poate arăta un Brainmapping și ce spun studiile despre Fotobiomodulare, Biofeedback și Neurofeedback ca metode complementare, alături de tratamentul neurologic.

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este o boală cronică a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar atacă mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase din creier și măduva spinării. Transmiterea semnalelor nervoase este perturbată, iar simptomele pot fi foarte variate: tulburări de vedere, amorțeli, slăbiciune musculară, oboseală accentuată, dificultăți de echilibru și probleme de memorie sau concentrare.

Evoluția diferă de la o persoană la alta: uneori în pusee și remisiuni, alteori progresiv. Scleroza multiplă este o afecțiune inflamatorie, autoimună și neurodegenerativă, iar diagnosticul și monitorizarea se fac de medicul neurolog, cu ajutorul imagisticii.

Ce este scleroza laterală amiotrofică (SLA)?

Scleroza laterală amiotrofică este o boală neurologică progresivă care afectează neuronii motori, celulele nervoase care controlează mișcările voluntare. Pe măsură ce acești neuroni se degradează, apar slăbiciune musculară, rigiditate, crampe, dificultăți de mers, de vorbire și de înghițire, iar în stadii avansate este afectată respirația.

SLA necesită evaluare neurologică și îngrijire multidisciplinară. Ritmul de evoluție diferă de la o persoană la alta, iar impactul asupra vieții de zi cu zi este major.

Ce arată Brainmapping-ul în scleroza multiplă și SLA?

Brainmapping-ul (brain mapping, qEEG) înregistrează activitatea electrică a creierului în repaus, cu casca iSyncMe, în 10–15 minute. Scanarea este rapidă, nu doare, iar casca se pune ușor, fără gel.

• Tiparele de activitate. Zonele în care creierul lucrează prea mult sau prea puțin, comparativ cu valorile de referință.
• Oboseala și concentrarea. Tipare care pot fi legate de oboseala mentală, atenție și viteza de procesare.
• Punctul de plecare. Harta inițială pe care medicul construiește planul și cu care compară reevaluarea.

Brainmapping-ul nu pune diagnosticul de scleroză multiplă sau SLA și nu înlocuiește investigațiile neurologice, ci oferă informații complementare.

Ce spun studiile despre scleroza multiplă?

Mai jos găsești studiile despre scleroza multiplă pe care le urmărim, grupate pe metode, toate publicate din 2021 încoace. Cercetarea este încă la început: rezultatele sunt promițătoare, dar nu definitive. Lista completă e la finalul paginii, la Referințe.

Fotobiomodulare

Lumină în infraroșu apropiat, aplicată non-invaziv, studiată pentru efectele ei asupra inflamației și asupra energiei celulelor nervoase.

• Recenzie sistematică (2024). A analizat 8 studii. Fotobiomodularea a influențat markerii cerebrali legați de inflamație, stres oxidativ și moarte celulară, iar la pacienții cu scleroză multiplă s-au observat îmbunătățiri ale funcțiilor motorii, senzoriale și cognitive. Niciun studiu nu a raportat efecte adverse. Autorii o consideră o intervenție non-farmacologică promițătoare și cer protocoale standardizate. [1]
• Recenzie despre mecanisme (2022). Fotobiomodularea reglează procesul inflamator, controlează activitatea celulelor imune, susține funcția mitocondriilor și reduce producția de radicali liberi, ceea ce poate duce la mai puține deficite neurologice. [2]
• Meta-analiză pe modele animale (2024). Fotobiomodularea a redus semnificativ severitatea bolii, demielinizarea, inflamația și moartea celulară. Fiind studii pe animale, autorii recomandă mai multă cercetare înainte de concluzii pentru oameni. [3]

Află mai multe despre fotobiomodularea transcraniană.

Biofeedback

Antrenament prin respirație ghidată de ritmul inimii (HRV), care ajută corpul să treacă din stres în starea de recuperare.

• Variabilitatea ritmului cardiac în scleroza multiplă (2024). Persoanele cu scleroză multiplă au avut o variabilitate a ritmului cardiac mai scăzută decât persoanele sănătoase, iar valorile mai scăzute s-au asociat cu mai multe simptome și cu mai mult stres emoțional. Studiul nu a testat Biofeedback-ul, dar arată de ce antrenarea variabilității ritmului cardiac este o țintă logică. Autorii propun intervenții bazate pe HRV. [4]

Neurofeedback

Antrenament în care creierul își vede activitatea în timp real și învață tipare mai echilibrate.

• Recenzie despre Neurofeedback în scleroza multiplă (2021). Un studiu inclus a arătat reducerea oboselii și a depresiei, cu efect menținut la 2 luni. La memorie și funcțiile executive, rezultatele au fost mixte: aproximativ jumătate dintre pacienții care au învățat să-și regleze activitatea creierului s-au îmbunătățit. Autorii consideră că Neurofeedback-ul poate avea un rol în gestionarea simptomelor. [5]
• Recenzie: Neurofeedback și cogniția (2023). A analizat studii pe pacienți cu demență, scleroză multiplă, AVC și traumatisme cerebrale. Neurofeedback-ul EEG a îmbunătățit cel puțin un domeniu cognitiv, indiferent de numărul de ședințe sau de protocol. [6]

Ce spun studiile despre SLA?

Pentru SLA, cercetarea despre fotobiomodulare și neuromodulare este abia la început, iar studiile pe pacienți sunt foarte puține. Te prezentăm onest ce există:

• Meta-analiză despre neuromodulare în SLA (2024). A analizat 10 studii de stimulare electrică, magnetică și cu lumină. Autorii consideră neuromodularea o abordare promițătoare, cu efecte asupra funcției musculare, spasticității și conexiunilor din cortex, iar fotobiomodularea o abordare inovatoare, care urmărește îmbunătățirea funcției mitocondriale. Ei subliniază lipsa studiilor cu grup placebo. [7]
• Recenzie despre laserul de joasă intensitate în SLA (2024). Autorul descrie metoda ca promițătoare pentru SLA, pe baza experienței clinice și a studiilor existente, dar fără date noi de la pacienți. [8]

În SLA, metodele noastre nu modifică evoluția bolii. Ele pot sprijini somnul, gestionarea stresului și starea generală, alături de echipa neurologică.

Cum te ajutăm la Harta Creierului

1. Discuția cu medicul. Istoric, diagnostic, tratamente, oboseală, somn și nivel de stres.
2. Brainmapping-ul. Scanarea cu casca iSyncMe durează 10–15 minute.
3. Fotobiomodularea. Ședințe de 15–25 de minute, minimum 20 de ședințe. Se face doar după un Brainmapping inițial.
4. Biofeedback și Neurofeedback. Ședințe de 30–45 de minute, în funcție de plan.
5. Reevaluarea. Comparăm harta de la final cu cea inițială. Reevaluarea de progres – harta creierului finală, după protocolul de 20 de ședințe – este GRATUITĂ.

În scleroza multiplă și în SLA, metodele noastre sunt complementare și nu înlocuiesc tratamentul neurologic.

Întrebări frecvente

Citește și:

• Fotobiomodulare transcraniană tPBM
• Biofeedback vs Neurofeedback
• Ce este Brainmapping (Brain Mapping)?
• Depresia: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Vrei să afli ce arată harta creierului tău?

Programează-te

Sună-ne la 0771 786 5210771 786 521 – Prima consultație este gratuită! Ne poți scrie și pe WhatsApp sau poți completa formularul de pe pagina de programare.

Material informativ. Metodele descrise sunt complementare și nu înlocuiesc diagnosticul sau tratamentul neurologic pentru scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică.

Referințe

[1] Andrade Filho VO, Amarante MOC, Gonzalez-Lima F, et al. Systematic review of photobiomodulation for multiple sclerosis. Frontiers in Neurology. 2024;15:1465621.

[2] Vafaei-Nezhad S, Niknazar S, Payvandi AA, et al. Therapeutic Effects of Photobiomodulation Therapy on Multiple Sclerosis by Regulating the Inflammatory Process and Controlling Immune Cell Activity: A Novel Promising Treatment Target. Journal of Lasers in Medical Sciences. 2022;13:e32.

[3] Zubair A. The benefits of photobiomodulation in animal models of multiple sclerosis: a systematic review and meta-analysis. Frontiers in Neurology. 2024.

[4] Pilloni G, Best P, Kister I, Charvet L. Heart Rate Variability (HRV) serves as an objective correlate of distress and symptom burden in multiple sclerosis. International Journal of Clinical and Health Psychology. 2024;24:100454.

[5] Ayache SS, Bardel B, Lefaucheur JP, Chalah MA. Neurofeedback therapy for the management of multiple sclerosis symptoms: current knowledge and future perspectives. Journal of Integrative Neuroscience. 2021;20(3):745–754.

[6] Vilou I, Varka A, Parisis D, Afrantou T, Ioannidis P. EEG-Neurofeedback as a Potential Therapeutic Approach for Cognitive Deficits in Patients with Dementia, Multiple Sclerosis, Stroke and Traumatic Brain Injury. Life. 2023;13(2):365.

[7] Jiménez-García AM, Bonnel G, Álvarez-Mota A, Arias N. Current perspectives on neuromodulation in ALS patients: A systematic review and meta-analysis. PLOS ONE. 2024;19(3).

[8] Moskvin SV. A brief literature review of low-level laser therapy for treating amyotrophic lateral sclerosis and confirmation of its effectiveness. BioMedicine. 2024;14(1):1–9.