Fotobiomodulare transcraniană tPBM este una dintre cele mai studiate direcții neinvazive.
Fotobiomodulare transcraniană (abreviată frecvent tPBM) este o metodă de neuromodulare care utilizează lumină roșie sau, cel mai frecvent în aplicațiile cerebrale, lumină din spectrul infraroșu apropiat (near-infrared).
Lumina este aplicată la nivelul scalpului cu ajutorul unor LED-uri sau lasere special concepute, fără intervenție chirurgicală și fără introducerea unor electrozi în creier.
În ultimul deceniu, tPBM a devenit un domeniu activ de cercetare în neuroștiințe, fiind studiată pentru efectele sale asupra metabolismului cerebral, circulației cerebrale, activității neuronale și funcției cognitive. [1]
Cabinetul Harta Creierului, București
Pentru a înțelege tehnica de fotobiomodulare transcraniană trebuie să coborâm până la nivelul mitocondriei. Mitocondriile sunt structurile celulare implicate în producerea unei mari părți din energia necesară funcționării celulei, sub forma moleculei ATP.
Unul dintre mecanismele cel mai intens studiate în fotobiomodulare transcraniană presupune absorbția fotonilor de către cromoforii celulari, printre care citocrom-c-oxidaza, o enzimă importantă la lanțul respirator mitocondrial.
Absorbția luminii poate modifica activitatea mitocondrială, producția de ATP, semnalizarea prin specii reactive de oxigen și nivelurile de calciu intracelular, declanșând ulterior numeroase cascade biologice. [2]
Cu alte cuvinte, PBM nu „încălzește creierul” și nu funcționează ca un laser chirurgical. Scopul este declanșarea unei modulări biologice foto-dependente.
Cercetările sugerează mai multe mecanisme potențiale:
Da, dar doar o parte din energia aplicată la suprafața țesutului ajunge în țesuturile cerebrale, iar procentul variază foarte mult.
Pielea, pigmentul părului, grosimea craniului, lungimea de undă, puterea sursei și regimul în care se aplică lumina influențează transmisia.
Studiile experimentale asupra țesuturilor umane au raportat valori foarte diferite ale penetrării, iar cercetarea actuală nu a stabilit încă o dozimetrie optimă. [6]
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care parametrii unui protocol — lungimea de undă, puterea, energia totală, durata, frecvența pulsului și poziția surselor — contează foarte mult.
Unele dispozitive emit lumină continuă, iar altele o emit în impulsuri.
În schemele pulsate pot fi utilizate diferite frecvențe, de exemplu 10 Hz sau 40 Hz. Aceste frecvențe nu sunt echivalente cu „introducerea” unei unde EEG în creier, dar există cercetări care arată că PBM pulsată poate modifica activitatea oscilatorie neuronală.
Într-un studiu randomizat și controlat cu sham, stimularea NIR la 810 nm, pulsată la 40 Hz, a produs modificări ale puterii alpha, beta, gamma, delta și theta și ale unor parametri de conectivitate funcțională. [7]
Literatura include cercetări asupra funcției cognitive, îmbătrânirii cerebrale, tulburărilor neurodegenerative, traumatismului cranio-cerebral, depresiei, somnului și altor afecțiuni neurologice sau neuropsihiatrice.
În 2025, o meta-analiză a studiilor randomizate controlate a analizat efectele PBM asupra funcției cognitive și a raportat rezultate favorabile, dar autorii au subliniat variabilitatea protocoalelor și necesitatea unor studii suplimentare. [8]
Date noi continuă să apară. Un studiu randomizat publicat în 2026, pe 80 de persoane cu tulburare cognitivă ușoară, a arătat îmbunătățiri cognitive după 12 săptămâni de tPBM (șase ședințe pe săptămână), comparativ cu placebo. [9]
Există, de asemenea, cercetări recente asupra somnului, stării de vigilență și cogniției. [10]
Aceste rezultate sunt promițătoare, dar nu înseamnă că tPBM este un tratament curativ universal. Nivelul dovezilor diferă foarte mult de la o afecțiune la alta.
Creierul nu funcționează identic la doi oameni cu aceleași simptome.
Un brain mapping poate oferi informații despre distribuția activității și poate contribui la construirea unei strategii individualizate, privind regiunile care merită urmărite sau stimulate.
Aceasta este una dintre direcțiile spre care se îndreaptă neuromodularea modernă: de la protocoalele identice pentru toată lumea către intervenții din ce în ce mai personalizate, pe baza funcției cerebrale.
Vezi si: Ce este fotobiomodulare-transcraniana Serviciile noastre Ce este Brainmapping
Este o tehnică non-invazivă prin care lumina în infraroșu apropiat este aplicată pe scalp, pentru a ajunge la nivelul cortexului. Nu încălzește țesutul și nu implică radiații — vorbim despre lumină cu lungimi de undă care pătrund câțiva centimetri în țesut.
Lumina infraroșie apropiată traversează scalpul și craniul într-o proporție mică, dar măsurabilă. Cercetarea folosește în principal lungimi de undă în jur de 810 nm, alese exact pentru capacitatea lor de penetrare. Este unul dintre motivele pentru care protocolul se aplică pe puncte specifice, nu la întâmplare.
Ipoteza de lucru este că lumina acționează asupra mitocondriei, unde influențează citocromul c oxidază și producția de ATP — practic „energia” celulei. Se discută și despre efecte asupra stresului oxidativ. Sunt mecanisme studiate, dar cercetarea este încă în desfășurare, iar rezultatele nu sunt încă standardizate.
La unele protocoale, lumina este pulsată la 40 de ori pe secundă, pentru a se suprapune peste un ritm cerebral cunoscut ca „gamma”. Ideea e să dai creierului un semnal în ritmul în care oricum funcționează. Este o abordare studiată, nu un tratament consacrat — și de asta protocoalele se stabilesc individual.
Nu. Nu simți durere, înțepături sau căldură semnificativă. Cel mai des oamenii descriu o senzație de relaxare sau, uneori, o ușoară amețeală trecătoare după ședință. Poți sta relaxat, iar ședința nu necesită pregătire specială.
Nu există un număr universal valabil. Protocoalele variază, iar răspunsul diferă de la persoană la persoană — unii observă schimbări după câteva ședințe, alții au nevoie de mai mult. De asta recomandăm o evaluare inițială și o reevaluare pe parcurs, ca să vedem dacă mergem în direcția
Notă: acest articol are scop educativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă o promisiune de tratament.
[1] Hamblin MR. Shining light on the head: photobiomodulation for brain disorders. BBA Clin. 2016;6:113–124. doi:10.1016/j.bbacli.2016.09.002
[2] de Freitas LF, Hamblin MR. Proposed mechanisms of photobiomodulation or low-level light therapy. IEEE J Sel Top Quantum Electron. 2016;22(3):348.
[3] Montazeri K, Chaibakhsh S, Fekrazad R. Effects of transcranial photobiomodulation in cerebral circulation and brain neural oscillations: a systematic review. Lasers Med Sci. 2025;40:341. PMID: 40844561.
[4] Wang X, Tian F, Reddy DD, et al. Up-regulation of cerebral cytochrome-c-oxidase and hemodynamics by transcranial infrared laser stimulation. J Cereb Blood Flow Metab. 2017;37(12):3789–3802.
[5] de Oliveira BH, Lins EF, Kunde NF, et al. Transcranial photobiomodulation increases cognition and serum BDNF levels in adults over 50 years: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. J Photochem Photobiol B. 2024;260.
[6] Tedford CE, Delapp S, Jacques S, Anders JJ. Quantitative analysis of transcranial and intraparenchymal light penetration in human cadaver brain tissue. Lasers Surg Med. 2015;47(4):312–322.
[7] Zomorrodi R, Loheswaran G, Pushparaj A, Lim L. Pulsed near infrared transcranial and intranasal photobiomodulation significantly modulates neural oscillations: a pilot exploratory study. Sci Rep. 2019;9:6309. PMID: 31004126.
[8] Zhu Z, Zhang R, Chi Y, et al. Photobiomodulation effects on cognitive function — a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Lasers Med Sci. 2025;40:234. doi:10.1007/s10103-025-04484-x
[9] Home-based transcranial photobiomodulation improves cognitive function in mild cognitive impairment due to Alzheimer disease: a randomized, double-blind, placebo-controlled confirmatory trial. 2026. PMID: 42024020.
