Neuropatia centrală: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Neuropatia centrală apare atunci când este afectat chiar sistemul nervos central, adică creierul sau măduva spinării, nu nervii din brațe și picioare. Durerea de tip arsură, înțepăturile, furnicăturile, senzația de curent sau amorțeala pot persista luni și ani. Mai jos îți explicăm ce este neuropatia centrală, ce arată Brainmapping-ul și ce spun 14 studii publicate din 2022 încoace despre Fotobiomodulare, Biofeedback și Neurofeedback.

Ce este neuropatia centrală?

Neuropatia centrală, numită și durere neuropată centrală, apare după o leziune sau o boală a creierului ori a măduvei spinării. Cele mai frecvente cauze sunt accidentul vascular cerebral (AVC), leziunile măduvei spinării, scleroza multiplă și compresia măduvei la nivelul gâtului (mielopatia cervicală).

Semnalele dureroase nu mai sunt procesate normal: creierul și căile nervoase le amplifică sau le „aud” chiar și când nu există o cauză din exterior. De aceea pot apărea hipersensibilitate la atingere, disconfort la stimuli obișnuiți, somn slab, oboseală, anxietate și dificultăți de concentrare. Durerea devine cronică și afectează mult calitatea vieții.

Diagnosticul și tratamentul neuropatiei centrale țin de medicul neurolog. Metodele de neuromodulare, cum sunt cele de mai jos, sunt studiate ca sprijin complementar.

Ce arată Brainmapping-ul în neuropatia centrală?

Brainmapping-ul (brain mapping, qEEG) înregistrează activitatea electrică a creierului în repaus, cu casca iSyncMe, în 10–15 minute. Scanarea nu doare, iar casca este uscată, fără gel. Studiile recente arată că durerea neuropată cronică lasă „urme” vizibile pe EEG:

• Semnături EEG ale durerii neuropate (2022). O recenzie sistematică a arătat că, la pacienții cu durere neuropată cronică, frecvența dominantă este mai lentă în benzile theta–alfa și crește activitatea beta. Autorii consideră aceste tipare utile pentru a ghida Neurofeedback-ul. [1]
• Tipare specifice în leziunea măduvei spinării (2022). Durerea mai mare a fost legată de scăderea undelor alfa și beta, iar un sistem slab de inhibare a durerii a fost legat de creșterea undelor theta. Autorii propun aceste semnături ca țintă pentru Neurofeedback. [2]
• Rețele cerebrale modificate (2024). La pacienții cu durere neuropată după leziune medulară, conexiunile din rețeaua fronto-parietală (banda theta) au fost modificate din cauza durerii. Autorii văd aceste rezultate ca bază pentru antrenamentul de Neurofeedback. [3]

Brainmapping-ul nu pune diagnosticul de neuropatie centrală și nu înlocuiește investigațiile neurologice. El arată cum funcționează creierul tău acum și îl ajută pe medic să aleagă metoda potrivită.

Ce spun studiile despre neuropatia centrală?

Mai jos găsești studiile pe care le urmărim, grupate pe metode, toate publicate din 2022 încoace. Rezultatele sunt promițătoare, dar cercetarea continuă. Lista completă e la finalul paginii, la Referințe.

Fotobiomodulare

Lumină roșie și infraroșie, aplicată non-invaziv, studiată pentru efectele ei asupra durerii, inflamației și energiei celulelor nervoase.

• Fotobiomodulare transcraniană după AVC (2023). Pacienții care au primit laser transcranian real, alături de stimulare electrică, au avut mai puțină durere, o funcție cognitivă mai bună, mai multă dexteritate a mâinii și o stare fizică și socio-emoțională mai bună, față de grupul placebo. [4]
• Măduva spinării comprimată la nivelul gâtului (2025). Într-un studiu randomizat, pacienții cu mielopatie cervicală care au primit Fotobiomodulare pe lângă recuperare au avut o funcție mai bună, mai puțină durere și o calitate a vieții mai bună decât cei care au făcut doar recuperare. [5]
• Durerea de umăr după AVC (2025). Laserul de joasă intensitate a redus durerea și dizabilitatea umărului și a îmbunătățit independența în activitățile zilnice mai mult decât exercițiile singure. [6]
• Sindromul de durere regională complexă după AVC (2026). Într-un studiu randomizat, laserul a redus durerea și a îmbunătățit recuperarea senzitivo-motorie mai repede decât terapia cu oglindă, la 4 săptămâni. Pe termen lung, ambele grupuri au ajuns la rezultate comparabile. [7]
• Recenzie despre Fotobiomodulare după AVC (2026). Studiile clinice recente susțin efectele Fotobiomodulării asupra motricității, cogniției, limbajului, spasticității și durerii după AVC. Autorii cer studii mai mari. [8]

Află mai multe despre fotobiomodularea transcraniană.

Biofeedback

Senzorii arată în timp real tensiunea musculară, respirația sau pulsul, iar persoana învață să le regleze.

• Biofeedback EMG după AVC, meta-analiză (2022). Au fost analizate 45 de studii randomizate cu 3.379 de pacienți cu sindrom umăr-mână după AVC. Biofeedback-ul EMG combinat cu recuperarea s-a clasat pe primul loc pentru îmbunătățirea funcției brațului și reducerea durerii. [9]
• Feedback bioelectric pentru mișcare după AVC, meta-analiză (2026). Biofeedback-ul EMG a îmbunătățit motricitatea, autonomia în activitățile zilnice și amplitudinea mișcărilor și a redus complicațiile, față de recuperarea obișnuită. [10]
• Biofeedback respirator în leziunea măduvei cervicale (2026). Într-un studiu randomizat, adăugarea Biofeedback-ului respirator la kinetoterapie a ajutat la menținerea scăderii anxietății și la o lună după tratament. [11]

Neurofeedback

Antrenament al undelor cerebrale, ghidat de harta creierului, prin care creierul învață tipare mai echilibrate.

• Durere neuropată, antrenament acasă (2025). Neurofeedback-ul EEG făcut acasă a redus intensitatea durerii neuropate și impactul ei asupra vieții de zi cu zi la o parte dintre participanți. Răspunsul a variat de la o persoană la alta. [12]
• Recenzie despre Neurofeedback în durerea cronică (2024). Analiza studiilor arată că Neurofeedback-ul are probabil un efect de reducere a durerii pe termen scurt și este bine tolerat. Cele mai folosite protocoale cresc undele alfa și senzorimotorii și scad undele theta sau beta. [13]
• Neurofeedback și managementul durerii (2024). Mai multe studii au raportat scăderea intensității durerii, o calitate a vieții mai bună și mai puține medicamente după Neurofeedback. Autorii cer studii mai mari pentru confirmare. [14]

Află diferențele dintre metode în articolul Biofeedback vs Neurofeedback.

Cum te ajutăm la Harta Creierului

1. Discuția cu medicul. Istoric, cauza neuropatiei, tratamente, tipul durerii, somn și nivel de stres.
2. Brainmapping-ul. Scanarea cu casca iSyncMe durează 10–15 minute.
3. Fotobiomodularea. Ședințe de 15–25 de minute, minimum 20 de ședințe. Se face doar după un Brainmapping inițial.
4. Biofeedback și Neurofeedback. Ședințe de 30–45 de minute, în funcție de plan.
5. Reevaluarea. Comparăm harta de la final cu cea inițială. Reevaluarea de progres – harta creierului finală, după protocolul de 20 de ședințe – este GRATUITĂ.

În neuropatia centrală, metodele noastre sunt complementare și nu înlocuiesc tratamentul neurologic sau medicația pentru durere.

Întrebări frecvente

Citește și:

• Scleroza multiplă și SLA: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Durerea cronică: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Recuperare post-AVC: ce arată Brainmapping și ce spun studiile
• Fibromialgia: ce arată Brainmapping și ce spun studiile

Vrei să afli ce arată harta creierului tău?

Programează-te

Sună-ne la 0771 786 5210771 786 521 – Prima consultație este gratuită! Ne poți scrie și pe WhatsApp sau poți completa formularul de pe pagina de programare.

Material informativ. Metodele descrise sunt complementare și nu înlocuiesc diagnosticul sau tratamentul neurologic al neuropatiei centrale.

Referințe

[1] Mussigmann T, Bardel B, Lefaucheur JP Resting-state electroencephalography (EEG) biomarkers of chronic neuropathic pain. A systematic review. NeuroImage. 2022;258:119351.

[2] Simis M, Pacheco-Barrios K, Uygur-Kucukseymen E, et al. Specific Electroencephalographic Signatures for Pain and Descending Pain Inhibitory System in Spinal Cord Injury. Pain Medicine. 2022;23(5):955-964.

[3] Hasan MA, Sattar P, Qazi SA, et al. Brain Networks With Modified Connectivity in Patients With Neuropathic Pain and Spinal Cord Injury. Clinical EEG and Neuroscience. 2024;55(1):88-100.

[4] Paolillo FR, Luccas GAA, Parizotto NA, et al. The effects of transcranial laser photobiomodulation and neuromuscular electrical stimulation in the treatment of post-stroke dysfunctions. Journal of Biophotonics. 2023;16(4):e202200260.

[5] Kaur S, Arumugam N, Chhabra HS Effectiveness of photobiomodulation therapy as an adjunct to surface spinal stimulation and activity-based therapy in compressive cervical myelopathy: a randomized controlled trial. Lasers in Medical Science. 2025;40(1):374.

[6] Başaran PÖ, Büyükşireci DE Comparison of low-level laser therapy versus neuromuscular electrical nerve stimulation at hemiplegic shoulder pain and upper extremity functions. Lasers in Medical Science. 2025;40(1):42.

[7] De SK, Mukherjee U, Majumdar S Low-Level Laser Therapy Versus Mirror Therapy for Post-Stroke Complex Regional Pain Syndrome Type I: A Randomised Controlled Trial. Physiotherapy Research International. 2026;31(4):e70349.

[8] Ren C, Chi X, Jiang Y Application of photobiomodulation in post-stroke dysfunctions: a literature review of recent clinical studies. Frontiers in Neurology. 2026;17:1859831.

[9] Feng S, Tang M, Huang G, et al. EMG biofeedback combined with rehabilitation training may be the best physical therapy for improving upper limb motor function and relieving pain in patients with the post-stroke shoulder-hand syndrome: A Bayesian network meta-analysis. Frontiers in Neurology. 2022;13:1056156.

[10] Yao M, Qi Y Enhancing motor function after stroke: a systematic review and meta-analysis of bioelectrical feedback interventions. Frontiers in Medicine. 2026;13:1839496.

[11] Hasnaki Pour S, Mosallanezhad Z, Azadi F, et al. The Impact of Respiratory Biofeedback on Anxiety Levels in Men with Incomplete Cervical Spinal Cord Injury: A Randomized Controlled Trial. Applied Psychophysiology and Biofeedback. 2026.

[12] Hesam-Shariati N, Alexander L, Stapleton F, et al. The effect of an EEG neurofeedback intervention for corneal neuropathic pain: A single-case experimental design with multiple baselines. The Journal of Pain. 2025;32:105394.

[13] Schuurman BB, Lousberg RL, Schreiber JU, et al. A Scoping Review of the Effect of EEG Neurofeedback on Pain Complaints in Adults with Chronic Pain. Journal of Clinical Medicine. 2024;13(10):2813.

[14] Diotaiuti P, Corrado S, Tosti B, et al. Evaluating the effectiveness of neurofeedback in chronic pain management: a narrative review. Frontiers in Psychology. 2024;15:1369487.