Tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihice serioase caracterizate prin perturbări persistente ale comportamentului alimentar și ale modului în care persoana se raportează la hrană, greutate și imaginea corporală. Acestea nu reprezintă simple obiceiuri nesănătoase, ci tulburări care pot afecta semnificativ sănătatea fizică, echilibrul emoțional și funcționarea zilnică. Din această categorie fac parte, printre altele, anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă și forma evitant-restrictivă a alimentației. Persoana poate manifesta restricție alimentară severă, episoade de pierdere a controlului asupra mâncatului, comportamente compensatorii sau preocupare excesivă legată de greutate și aspect corporal. Din punct de vedere medical-psihologic, aceste tulburări implică interacțiuni complexe între factori biologici, emoționali, cognitivi și sociali și necesită evaluare și tratament de specialitate.
(NFB) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41650683/
„Neurofeedbackul este o intervenție non-invazivă promițătoare pentru reducerea comportamentelor de binge eating.”
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6265864
„… 10 ședințe de neurofeedback au fost asociate cu o scădere a severității cravingului alimentar.”
(BFB) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12674006/
„Rezultatele sugerează că HRV-biofeedbackul poate reduce simptomele tulburărilor de alimentație prin îmbunătățirea abilităților interoceptive.”
Rolul brainmapping-ului (brain mapping) în evaluarea tulburărilor de alimentație
Tulburările de alimentație implică adesea tipare specifice de activitate cerebrală legate de reglarea emoțională, controlul impulsurilor și procesarea recompensei. Brainmapping-ul (brain mapping) poate oferi o perspectivă obiectivă asupra acestor tipare, complementară evaluării psihologice de specialitate.
Intervenții non-invazive bazate pe datele de brainmapping (brain mapping)
Fotobiomodularea transcraniană este studiată pentru rolul ei potențial în sprijinirea reglării stărilor emoționale la nivel cerebral.
Biofeedback-ul ajută persoana să-și recunoască și să-și regleze răspunsurile fiziologice la stres și anxietate, factori frecvent implicați în tulburările de alimentație.
Neurofeedback-ul este folosit pentru antrenarea tiparelor cerebrale asociate autoreglarii emoționale și controlului impulsurilor.
O abordare integrată
Evaluarea prin brainmapping (brain mapping), urmată de intervenție prin fotobiomodulare, biofeedback și neurofeedback, poate oferi un sprijin complementar, folosit alături de — și niciodată în locul — tratamentului specializat oferit de un psiholog sau psihiatru cu experiență în tulburări de alimentație.
Rolul brainmapping-ului (brain mapping) în evaluarea recuperării post-AVC
Recuperarea după un accident vascular cerebral implică procese complexe de reorganizare a activității cerebrale. Brainmapping-ul (brain mapping) poate evidenția aceste tipare, oferind informații utile pentru personalizarea și monitorizarea programului de recuperare.
Intervenții non-invazive bazate pe datele de brainmapping (brain mapping)
Fotobiomodularea transcraniană este studiată pentru potențialul ei de a sprijini procesele de reparare tisulară și neuroplasticitate în zonele afectate de AVC.
Biofeedback-ul poate contribui la gestionarea stresului și a tensiunii musculare asociate procesului de recuperare fizică și emoțională.
Neurofeedback-ul urmărește antrenarea tiparelor cerebrale asociate funcțiilor afectate, sprijinind procesul de recuperare cognitivă și motorie.
O abordare integrată
Combinarea evaluării prin brainmapping (brain mapping) cu intervenția prin fotobiomodulare, biofeedback și neurofeedback poate oferi un sprijin complementar procesului de recuperare post-AVC, alături de fizioterapie și recomandările echipei medicale.
