ADHD este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți persistente de atenție, impulsivitate și/sau hiperactivitate, care afectează funcționarea zilnică și dezvoltarea. Poate apărea prin neatenție frecventă, dificultate de organizare, uitare, agitație, nerăbdare și tendința de a acționa înainte de a gândi. Simptomele încep de obicei în copilărie, dar pot continua și la adolescenți sau adulți, influențând performanța școlară, profesională și relațiile sociale. Din punct de vedere medical-psihologic, ADHD afectează mecanismele de autoreglare, control executiv și menținere a atenției. Intensitatea simptomelor variază de la o persoană la alta, iar evaluarea de specialitate este importantă pentru stabilirea diagnosticului și a intervenției potrivite.
(PBM) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39009808/
„tPBM a demonstrat eficiență în îmbunătățirea atenției în ADHD.”
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40244858
„tPBM este eficientă și bine tolerată pentru îmbunătățirea memoriei de lucru și a atenției la adulții cu ADHD, sugerând un potențial rol ca abordare non-farmacologică în managementul ADHD.”
(NFB) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7250955/
„Protocoalele standard de neurofeedback în tratamentul ADHD pot fi considerate o intervenție bine stabilită, cu efecte de magnitudine medie până la mare…”
Brainmapping-ul (brain mapping-ul)- (qEEG ) permite identificarea tiparelor de activitate electrică cerebrală specifice ADHD, cum ar fi raportul crescut theta/beta, frecvent observat la persoanele cu dificultăți de concentrare și control al impulsurilor. Această evaluare obiectivă completează observația clinică și chestionarele comportamentale, oferind o imagine mai detaliată a modului în care funcționează atenția și autoreglarea la nivel cerebral.
Odată identificate tiparele specifice, pot fi folosite mai multe metode complementare de intervenție:
Fotobiomodularea transcraniană și transnazală (tPBM) urmărește stimularea activității metabolice la nivelul țesutului cerebral prin expunere la lumină de anumite lungimi de undă, cu potențial de îmbunătățire a circulației și energiei celulare în zonele implicate în atenție.
Biofeedback-ul ajută persoana să învețe să-și recunoască și să-și regleze conștient stările de agitație sau neliniște care însoțesc frecvent ADHD, printr-un feedback fiziologic în timp real.
Neurofeedback-ul folosește datele EEG pentru a antrena creierul să-și modifice treptat tiparele asociate dificultăților de concentrare, oferind persoanei un feedback direct despre propria activitate cerebrală în timpul exercițiilor de atenție.
Combinarea evaluării obiective prin brainmapping(brain mapping) cu intervenția prin fotobiomodulare, biofeedback și neurofeedback oferă o abordare complementară, non-medicamentoasă, care poate fi folosită independent sau alături de alte forme de sprijin recomandate de un specialist. Re-evaluările periodice permit monitorizarea evoluției tiparelor cerebrale pe parcursul intervenției.
